Get your own Slide Show!

Sibiu- capitala europeana

Explozia culturalã pe care o asteaptã sibienii de la Capitala culturalã europeanã 2007 se va mai lãsa asteptatã pânã în luna mai. Doar lunile cãlduroase vor atrage aglomeratiei de evenimente culturale, toamna aducând iarãsi obisnuitele evenimente monotone. ZIARUL de Sibiu vã prezintã perioadele în care este bine sã nu vã faceti planuri de plecare. În oglindã, ZIARUL pune si opiniile a doi oameni de culturã pe planuri diferite fatã de Capitala Culturalã. Un proscris, Sorin Tara, si un actor pe val, Florentina Tilea

În ianuarie, sibienii au beneficiat de 53 de evenimente culturale – fiecare s-a putut convinge de calitatea lor. Cele mai rãsãrit a fost concertul Filarmonicii Natiunilor Unite, iar multimea s-a putut bucura de spectacolul de artificii si de concertele din preajma Anului Nou. A urmat un februarie relativ fad, în care a apãrut izolat concertul Scalei di Milano, din cele 50 de evenimente culturale. Ca o remarcã, din cele 50 înscrise în programul oficial al Capitalei Culturale Europene, 19 poartã semnãtura Studioului de film Astra – adicã sunt proiectiile de filme cu care ne-a obisnuit Studioul. Nici luna martie nu iese cu mare lucru în evidentã. Cu un Festival coral organizat pe trei zile si un spectacol semnat de genialul Andriy Zholdak, programul cultural numãrã nu mai mult de 44 de evenimente. Oricum mai multe decât în aprilie, ce programeazã doar 35 de evenimente culturale. Printre care, mai disputat, dar cu locuri limitate, vor fi Galele Uniter, spectacol importat pe banii Capitalei culturale de la Bucuresti. Andriz Zholdak va salva din nou programul cultural cu "Viata cu un idiot" .
Aproape 100 de evenimente culturale numãrã luna mai, în programul oficial. Numai cã acestea vor fi mult mai multe, având în vedere cã la sfârsitul lunii va avea loc Festivalul de Teatru. Si cã în aceeasi lunã are loc si Festivalul de Jazz. Ca un detaliu, în programul cultural al lui mai, sunt prinse si 8 evenimente culturale marca FDGR, printre care stã si o conferintã de presã, ca exemplu de manifestare spiritualã.
De altfel, mai este luna care dã tonul Capitalei culturale. Odatã cu începutul verii, sibienii se vor putea bucura de Festivalul Artmania, ce va aduce pe scena din Piata Mare trupe precum Anathema sau My Dying Bride. Urmeazã tot în iunie si TIFF-ul adus de la Cluj-Napoca, un festival de dans si unul de animatie. Tot în aceste luni cãlduroase se vor "înghesui" si restul evenimentelor aduse pe banii Guvernului de la Bucuresti.
Din toamnã, însã, se pare cã marsul evenimentelor culturale îsi va diminua din nou ritmul. Luna octombrie va numãrã numai 64 de evenimente culturale, majoritatea expozitii sau "discutii la o cafea" , cap de afis rãmânând pentru aceastã lunã Festivalul de Film Documentar ASTRA Film Fest. Ultima lunã a Capitalei culturale europene, noiembrie, mai numãrãr 30 de evenimente, din care nici unul nu rãsare drept cap de afis.

Tradiţii de Anul Nou

Anul Nou
Sărbătorirea Anului Nou a fost permisă şi în timpul regimului comunist, pentru că aceasta nu avea o conotaţie religioasă. Se crede că nici o persoană nu ar trebui să petreacă această noapte de una singură, atât timp cât este noaptea în care noul an, reprezentat de copil, se naşte, iar vechiul an, reprezentat de bătrânul obosit, e înlocuit.
Pe 31 decembrie, sătenii merg cu plugul din casă în casă pentru a ura lumea de Anul Nou, dorindu-le un "prosper nou an" (La mulţi ani!). Pe 1 ianuarie, copiii aruncă seminţe de grâu peste pragul vecinilor, urându-le prosperitate şi "semănare bună".
Obiceiurile de Anul nou

Pentru cel mai important moment, trecerea în noul an, pregătirile se reiau. In săptămâna dintre Crăciun şi Anul Nou, în toate satele cetele de flăcăi se prepară pentru "urat", sistem complex de datini şi obiceiuri. Pe înserat, în ajunul anului care se pregăteşte să se nască sunt aşteptaţi să apară "Ursul", "Capra", "Bunghierii", "Căiuţii", "Jienii", "Mascaţii" etc.
Concretizarea spectaculoasă a unor mituri antice legate de simbolistica animalelor, aceste manifestări reprezintă o modalitate originală de exprimare a arhaicelor asociaţii rituale dintre animale şi cultul cvasiuniversal al soarelui. Există şi un cuvânt generic pentru aceste obiceiuri: "mascaţii". Recuzita, măştile, costumele sunt pregătite din vreme. Mai ales măştile sunt cele care vorbesc cel mai mult despre imaginaţia şi umorul săteanului român. Anume meşteri s-au specializat în confecţionarea lor, ele devenind cu timpul adevărate podoabe de artă populară.
Faptul că aceste obiceiuri se practică la cumpăna dintre ani este justificat de simbolistica zilei de 31 decembrie, care in gândirea populară reprezintă data morţii dar şi a renaşterii ordinii cosmice. Structura ceremonială a obiceiului este în acelaşi timp plină de forţă şi vitalitate. Muzica şi dansul, remarcabile prin virtuozitate şi dinamism, măştile pline de expresivitate, alcătuiesc un spectacol unic.
În diferite zone ale ţării, costumaţia şi interpretarea pot fi diferite, dar obiceiul este în esenţă acelaşi. Dacă acest fel de manifestare ne duce cu gândul la practici arhaice magice de alungare a maleficului, "Pluguşorul", alt obicei, este strâns legat de mitul fertilităţii. Vorbe frumoase, de prosperitate şi belşug sunt adresate de cetele care vin cu "Pluguşorul", fiecărei gospodării. Ca o incantaţie magică, textul urării se transmite din tată în fiu şi nu există român să nu-l cunoască.
Tot ajunul anului nou prilejuieşte practicarea anumitor acte misterioase, care încearcă să prospecteze viitorul. Iată unul dintre obiceiuri: "Vergelul". Este un prilej de sărbătoare, la care participă mai ales tinerii necăsătoriţi şi părinţii acestora. Cei care fac "Vergelul" doresc să afle ce le rezervă noul an, mai ales dacă şi cu cine se vor căsători.
În casa unei gazde, anunţată din vreme de "colceri” sau "chemători" se adună toţi cei interesaţi. Într-un căzănel cu apă, cei ce doresc să-şi cunoască viitorul aruncă un obiect personal - inel, mărgea, pieptene, ban, cuţit etc. Personajul cel mai de seamă este "Vergelatorul".
El urmează să "proorocească viitorul", să-şi potrivească vorbele şi să stârnească hazul. Ajutându-se de două vergele de la războiul de ţesut, acesta bate în marginea căzănelului, intonând o incantaţie. Obiect după obiect este scos din apă la cererea participanţilor. Tâlmăcirea sensului obiectului este simplă: inel - nuntă, ban - bogăţie, pieptene - bărbat colţos, cuţit - ceartă, piatră - căsătorie amânată etc.
După ce toate răspunsurile au fost date, cu toţii, trişti sau plini de speranţă, se adună în jurul căzănelului din care apa a fost înlocuită cu vin şi petrecerea începe.
Când se apropie miezul nopţii către noul an, ţăranii recurgând la meteorologia populară, obişnuiesc să prevadă cum va fi vremea în anul ce vine. Se folosesc de foile unei cepe mari pe care le desprind şi le aşează în ordine, numindu-le după lunile anului. In fiecare din ele pun puţină sare. A doua zi, de Sfântul Vasile, cel ce dezleagă vrăjile şi făcăturile, ei vor verifica cât lichid a lăsat sarea topită în fiecare foaie. Aşa vor şti, pentru că în mod misterios cantităţile sunt diferite, dacă vor avea secetă sau ploaie şi în ce lună anume.

Superstitii de Anul Nou
Daca vreti ca in anul 2007 sa va mearga bine, iata ce se spune ca trebuie sa faceti in noaptea de Revelion:
-obiectul sau persoana pe care puneti mana la miezul noptii va fi cel mai important in anul viitor. Potrivit traditiei, daca tineti in mana bani, veti avea un an bun din punct de vedere financiar, daca tineti un pahar cu alcool, veti avea parte de multe petreceri, iar daca va tineti de mana partenerul de viata, veti fi fericiti pe plan sentimental;
- inainte de Anul Nou platiti-va datoriile. Daca incepeti anul cu restante financiare, cu greu veti scapa de ele;
-la ora 12 noaptea puneti-va o dorinta. Traditia spune ca aceasta se va implini;
-cumparati-va pentru casa vasc. Acesta aduce noroc;
-nu va grabiti sa puneti in cui calendarul pe anul 2007 inainte ca 2006 sa se fi incheiat, pentru ca asta aduce ghinion;
-prima persoana care va bate la usa pe 1 ianuarie e musai sa fie primita in casa. Daca e barbat, veti avea un an plin de impliniri si bucurii, daca e femeie, va fi un an cu multe neajunsuri. Daca barbatul este brunet, anul va fi si mai plin de satisfactii;
- daca aveti prin casa ceva de aruncat, sa nu o faceti in prima zi a anului, chit ca e vorba si de resturile menajere;
- in noaptea dintre ani, tineti aprinsa o lumanare sau o candela pana in zori. Astfel, noul an va fi unul luminos;
- de Revelion, purtati o piesa vestimentara rosie (de preferinta lenjerie). Se spune ca aceasta culoare aduce noroc.

Violenta in scoli

Un studiu realizat in mai multe licee din tara arata ca violenta in scoala este privita diferit de elevi, profesori si parinti, unii considerand-o un fenomen izolat, care a fost amplificat mediatic, altii vazand-o ca o problema acuta, ce poate influenta comportamentul scolarilor. Cercetarea a fost realizata de Centrul Educatia 2000+ in licee din judetele Arges, Dolj, Sibiu si Valcea, precum si din Bucuresti.
Studiul este parte din proiectul "Dreptul la buna administrare si combaterea micii coruptii de la nivelul scolilor. Actiuni la firul ierbii", finantat de Uniunea Europeana cu 99.897 de euro, proiect care se deruleaza in perioada decembrie 2005 - noiembrie 2006.
Raportul de cercetare este rezultatul unei serii de 15 discutii de grup (focus-groups), realizate in licee cu elevi, profesori si parinti. In fiecare dintre aceste licee au fost realizate cate trei focus-grupuri, unul cu un esantion de parinti, unul cu un esantion de elevi si unul cu un esantion de profesori. Grupurile de elevi au avut intre 7 si 11 persoane, cele de profesori intre 8 si 11 participanti, iar cele de parinti intre 7 si 9 membri.
In grupurile de parinti nu au fost inclusi reprezentantii acestora in consiliile de administratie de la nivelul scolilor, iar in cazul profesorilor, aceia cu functii de directori, directori adjuncti sau inspectori. In total, la cercetare au participat 126 de persoane, dintre care 47 de elevi, 44 de profesori si 35 de parinti.

Criza sociala

Participantii la studiu considera ca exista un nivel de indisciplina inerent in scoli, ca rezultat al faptului ca elevii sunt la o varsta la care sunt tentati sa treaca peste reguli, si ca aceasta indisciplina poate duce la o componenta violenta.
Potrivit acestora, situatia devine problematica fie atunci cand astfel de incidente se repeta foarte des, fie cand violenta este foarte puternica sau se manifesta asupra profesorilor.
In urma cercetarii s-a ajuns la concluzia ca in doua licee dintre cele incluse in studiu nivelul de violenta crescuse suficient de mult incat sa fie considerat ingrijorator, ambele scoli fiind considerate "mai putin bune" si situate intr-un oras mare. In cele doua licee au fost luate masuri pentru intarirea securitatii, respectiv angajarea unor firme de paza si o mai buna colaborare cu politia.
De asemenea, intr-una dintre scoli a fost instalat un sistem de supraveghere video a curtii si a holurilor scolii, in scurt timp urmand sa se procedeze la fel si in cealalta.
In alte licee incluse in studiu, participantii au fost de parere ca violenta nu este o problema in interiorul scolii.
In toate grupurile de profesori si parinti, participantii si-au exprimat temerile privind faptul ca mediatizarea excesiva a cazurilor de violenta si indisciplina poate influenta comportamentul elevilor, acestia putand fi tentati sa imite actiunile vazute la televizor.
In discutie a aparut si problema modelelor sociale, considerata una foarte importanta mai ales de catre profesori. Toti participantii din grupurile de profesori au fost de parere ca societatea romaneasca trece printr-o criza din punctul de vedere al valorilor sociale. Profesorii au remarcat ca in special in mass-media se pune accentul pe ideea ca nu este nevoie sa ai multa scoala pentru a avea succes in viata si ca succesul se masoara in primul rand prin bani. Ei considera ca aceste modele sunt perpetuate si in familie, si pe strada si ca scoala are putine sanse de a schimba mentalitatea elevilor in conditiile in care toate celelalte surse de informare si autoritate spun contrariul.

Parintii nu se implica suficient

In toate grupurile, participantii au concluzionat ca violenta este in crestere in intreaga societate si ca exista un risc major sa ajunga in scoala. In unele scoli, mai ales din orasele mari, acest lucru deja s-a intamplat, cei mai ingrijorati de perspectiva fiind profesorii, potrivit studiului. Ei considera ca scoala singura nu poate sa reziste tendintei actuale, ci este nevoie de o politica hotarata de combatere a violentei sociale si de educare a adultilor.
Una dintre opiniile la care majoritatea profesorilor au aderat a fost ca parintii nu se implica suficient in educarea copiilor.
"Inainte chiar de problema financiara, avem problema mentalitatilor. Nu ma refer doar la scoala, ci la societate in general.
Copiii sunt aici, in scoala, sase sau sapte ore pe zi. In rest, sunt acasa, pe strada, se uita la televizor. Tot ce invata aici - cum sa vorbeasca, cum sa se poarte - este contrazis de ce vad in rest.
Parintii nu se implica suficient in educatia copiilor, iar autoritatile nu sunt alaturi de scoala. In momentul acesta, avem nevoie de cursuri de educatie a adultilor mai mult decat de orice", au conchis participantii.

5 Octombrie-Ziua Mondiala a Profesorilor

Viata de profesor este foarte frumoasa!!! Profesorii sunt ca niste parinti adoptivi care ne iau in grija lor si ne invata sa ne descurcam in viata cotidiana. Ca elev la Scoala Normala "Vasile Lupu" Iasi si viitor invatator ii respect pe toti profesorii din tara!!!!!

EU

Turismul din Grecia

1. 
   Grecia, statiuni agitate, peisaje stâncoase, plaje ascunse, orase antice. Cine vizitează o dată Grecia, va rămâne impresionat toată viata. Există atâta varietate aici, în care fiecare insulă oferă un amestec de minunătii pe care nu se poate să le ratezi. Însă frumusetile Greciei nu se datorează numai insulelor sale. Toată tara este un întins si prietenos litoral. De-a lungul fâsiilor de pământ crestate, dintre Marea Egee si Marea Ionică, cele mai vechi civilizatii, timpuri legendare si obiceiuri puternic înrădăcinate în trecut, se întâlnesc si convietuiesc cu tânărul mileniu. Trecutul si prezentul alternează, la fel ca si schimbările de peisaj, de la cel marin la cel muntos, oferind vizitatorilor experiente memorabile. Poti trăi în această tară, înconjurată de nepretuite valori istorice si muzee, vârste străvechi - pre-clasic, roman, bizantin - toate într-o singură zi, sau te poti bucura pur si simplu de viată, practicând sporturi acvatice, făcând croaziere pe mare, pescuind, relaxându-te în hotelurile luxoase, gustând din apetisanta bucătărie traditională si sfârsind ziua într-unul dintre sutele de cluburi de noapte sau discoteci. O infrastructură adecvată, pe sosele, în aer sau pe apă, face din Grecia o destinatie extrem de accesibilă tuturor celor care, ajunsi aici, vor fi liberi să-si aleagă propriul stil de viată si cu sigurantă să-si facă prieteni noi.