Thursday, January 11, 2007

Tradiţii de Anul Nou

Anul Nou
Sărbătorirea Anului Nou a fost permisă şi în timpul regimului comunist, pentru că aceasta nu avea o conotaţie religioasă. Se crede că nici o persoană nu ar trebui să petreacă această noapte de una singură, atât timp cât este noaptea în care noul an, reprezentat de copil, se naşte, iar vechiul an, reprezentat de bătrânul obosit, e înlocuit.
Pe 31 decembrie, sătenii merg cu plugul din casă în casă pentru a ura lumea de Anul Nou, dorindu-le un "prosper nou an" (La mulţi ani!). Pe 1 ianuarie, copiii aruncă seminţe de grâu peste pragul vecinilor, urându-le prosperitate şi "semănare bună".
Obiceiurile de Anul nou

Pentru cel mai important moment, trecerea în noul an, pregătirile se reiau. In săptămâna dintre Crăciun şi Anul Nou, în toate satele cetele de flăcăi se prepară pentru "urat", sistem complex de datini şi obiceiuri. Pe înserat, în ajunul anului care se pregăteşte să se nască sunt aşteptaţi să apară "Ursul", "Capra", "Bunghierii", "Căiuţii", "Jienii", "Mascaţii" etc.
Concretizarea spectaculoasă a unor mituri antice legate de simbolistica animalelor, aceste manifestări reprezintă o modalitate originală de exprimare a arhaicelor asociaţii rituale dintre animale şi cultul cvasiuniversal al soarelui. Există şi un cuvânt generic pentru aceste obiceiuri: "mascaţii". Recuzita, măştile, costumele sunt pregătite din vreme. Mai ales măştile sunt cele care vorbesc cel mai mult despre imaginaţia şi umorul săteanului român. Anume meşteri s-au specializat în confecţionarea lor, ele devenind cu timpul adevărate podoabe de artă populară.
Faptul că aceste obiceiuri se practică la cumpăna dintre ani este justificat de simbolistica zilei de 31 decembrie, care in gândirea populară reprezintă data morţii dar şi a renaşterii ordinii cosmice. Structura ceremonială a obiceiului este în acelaşi timp plină de forţă şi vitalitate. Muzica şi dansul, remarcabile prin virtuozitate şi dinamism, măştile pline de expresivitate, alcătuiesc un spectacol unic.
În diferite zone ale ţării, costumaţia şi interpretarea pot fi diferite, dar obiceiul este în esenţă acelaşi. Dacă acest fel de manifestare ne duce cu gândul la practici arhaice magice de alungare a maleficului, "Pluguşorul", alt obicei, este strâns legat de mitul fertilităţii. Vorbe frumoase, de prosperitate şi belşug sunt adresate de cetele care vin cu "Pluguşorul", fiecărei gospodării. Ca o incantaţie magică, textul urării se transmite din tată în fiu şi nu există român să nu-l cunoască.
Tot ajunul anului nou prilejuieşte practicarea anumitor acte misterioase, care încearcă să prospecteze viitorul. Iată unul dintre obiceiuri: "Vergelul". Este un prilej de sărbătoare, la care participă mai ales tinerii necăsătoriţi şi părinţii acestora. Cei care fac "Vergelul" doresc să afle ce le rezervă noul an, mai ales dacă şi cu cine se vor căsători.
În casa unei gazde, anunţată din vreme de "colceri” sau "chemători" se adună toţi cei interesaţi. Într-un căzănel cu apă, cei ce doresc să-şi cunoască viitorul aruncă un obiect personal - inel, mărgea, pieptene, ban, cuţit etc. Personajul cel mai de seamă este "Vergelatorul".
El urmează să "proorocească viitorul", să-şi potrivească vorbele şi să stârnească hazul. Ajutându-se de două vergele de la războiul de ţesut, acesta bate în marginea căzănelului, intonând o incantaţie. Obiect după obiect este scos din apă la cererea participanţilor. Tâlmăcirea sensului obiectului este simplă: inel - nuntă, ban - bogăţie, pieptene - bărbat colţos, cuţit - ceartă, piatră - căsătorie amânată etc.
După ce toate răspunsurile au fost date, cu toţii, trişti sau plini de speranţă, se adună în jurul căzănelului din care apa a fost înlocuită cu vin şi petrecerea începe.
Când se apropie miezul nopţii către noul an, ţăranii recurgând la meteorologia populară, obişnuiesc să prevadă cum va fi vremea în anul ce vine. Se folosesc de foile unei cepe mari pe care le desprind şi le aşează în ordine, numindu-le după lunile anului. In fiecare din ele pun puţină sare. A doua zi, de Sfântul Vasile, cel ce dezleagă vrăjile şi făcăturile, ei vor verifica cât lichid a lăsat sarea topită în fiecare foaie. Aşa vor şti, pentru că în mod misterios cantităţile sunt diferite, dacă vor avea secetă sau ploaie şi în ce lună anume.

Superstitii de Anul Nou
Daca vreti ca in anul 2007 sa va mearga bine, iata ce se spune ca trebuie sa faceti in noaptea de Revelion:
-obiectul sau persoana pe care puneti mana la miezul noptii va fi cel mai important in anul viitor. Potrivit traditiei, daca tineti in mana bani, veti avea un an bun din punct de vedere financiar, daca tineti un pahar cu alcool, veti avea parte de multe petreceri, iar daca va tineti de mana partenerul de viata, veti fi fericiti pe plan sentimental;
- inainte de Anul Nou platiti-va datoriile. Daca incepeti anul cu restante financiare, cu greu veti scapa de ele;
-la ora 12 noaptea puneti-va o dorinta. Traditia spune ca aceasta se va implini;
-cumparati-va pentru casa vasc. Acesta aduce noroc;
-nu va grabiti sa puneti in cui calendarul pe anul 2007 inainte ca 2006 sa se fi incheiat, pentru ca asta aduce ghinion;
-prima persoana care va bate la usa pe 1 ianuarie e musai sa fie primita in casa. Daca e barbat, veti avea un an plin de impliniri si bucurii, daca e femeie, va fi un an cu multe neajunsuri. Daca barbatul este brunet, anul va fi si mai plin de satisfactii;
- daca aveti prin casa ceva de aruncat, sa nu o faceti in prima zi a anului, chit ca e vorba si de resturile menajere;
- in noaptea dintre ani, tineti aprinsa o lumanare sau o candela pana in zori. Astfel, noul an va fi unul luminos;
- de Revelion, purtati o piesa vestimentara rosie (de preferinta lenjerie). Se spune ca aceasta culoare aduce noroc.